Recent, un doctor care se ocupă de analiza apei potabile, mi-a mărturisit, „off the records”, că nu recomandă apa plată "X" pentru copii şi bebeluşi, chiar dacă eticheta acelui produs indică tocmai contrariul acestei recomandări. Motivul pentru care respectiva apă plată nu ar fi în regulă, este acela că în zona de unde se extrage, la numai o aruncătură de băţ, se află un zăcământ de uraniu. Când am auzit asta, am făcut ochii cât cepele şi am înţeles de ce copilul mi se plângea de burtică, în situaţia în care am fost mereu extrem de atenţi cu alimentaţia acestuia. Am căutat pe internet mai multe informaţii, iar într-un documentar publicat pe adresa www.ecomagazin.ro/uraniu-ultima-frontiera/ , am înţeles ceea ce trebuia să ştiu, ca şi consumator.În zona Vatra Dornei se află satul Crucea, localitate unde localnicii sunt condamnaţi la moarte. Pe raza localităţii se află o mină de uraniu... Oamenii mor pe capete de leucemie, cancer şi boli de inimă. În apropiere de acest sat este Vatra Dornei, locul de unde se colectează un anume tip de apa, recomandată ca fiind numai bună pentru pregătirea hranei bebeluşilor. Pe etichetă respectivei ape plate nu se spune o vorbă despre vreo mină de uraniu, ca şi când nici n-ar exista, iar oamenii o cumpără pentru că au încredere în autorităţile statului care au certificat calitativ această apă. Efectele, însă, apar în timp, puţin câte puţin, aşa încât nu poţi da vina decât pe tine însuţi că nu te-ai informat când ai consumat.
Am căutat apoi date care apar pe site-ul de prezentare al acelei ape. Nu întâmplător ajunge să se facă precizarea că acea apă “îşi are originea în zăcăminte subterane din Vatra Dornei, situate în zone de tip rezervaţie naturală, izolate de orice activitate umană, de unde izvorăşte în mod natural”.
Nitriţi sau nitraţi, tot un drac!
Românii au făcut o obsesie pe elementele care compun apa comercializată. Concentraţiile de nitriţi şi nitraţi din compoziţia apei, ne fac să credem că facem alegerea cea mai bună pentru a mai pură apă dintre toate. Uităm, însă, de cea mai importantă caracteristică a apei, şi anume ZONA DE PROVENIENŢĂ a acesteia.
„Nitraţii sun compuşi care se pot transforma în nitrozamine, ce sunt cancerigene pentru om. Nimeni nu cercetează provenienţa apei pe care o găsim în centrele comerciale. Este practic imposibil să controlezi milioane de sticle”, a explicat un medic nutriţionist.
Astfel, ajungem să dăm prea multă atenţie nitraţilor, fără să realizăm că recipientele de plastic nu sunt cele mai bune pentru păstrarea apei, căci acestea conţin acrilaţi care intră în apă şi dăunează sănătăţii. Nu şi dacă alegem sticla ca recepient pentru păstrarea apei.
