15 aprilie 2013

Karla magiciana

http://www.primatv.ro/emisiuni/copiii-spun-lucruri-trasnite/video/155-primavara-2013/2436-episodul-10-copiii-spun-lucruri-trasnite-si-fac-vraji-in-limbi-straine-la-prima-tv/

1 septembrie 2012

1 iulie 2012

CE APĂ BEM?

Recent, un doctor care se ocupă de analiza apei potabile, mi-a mărturisit, „off the records”, că nu recomandă apa plată "X" pentru copii şi bebeluşi, chiar dacă eticheta acelui produs indică tocmai contrariul acestei recomandări. Motivul pentru care respectiva apă plată nu ar fi în regulă, este acela că în zona de unde se extrage, la numai o aruncătură de băţ, se află un zăcământ de uraniu. Când am auzit asta, am făcut ochii cât cepele şi am înţeles de ce copilul mi se plângea de burtică, în situaţia în care am fost mereu extrem de atenţi cu alimentaţia acestuia. Am căutat pe internet mai multe informaţii, iar într-un documentar publicat pe adresa www.ecomagazin.ro/uraniu-ultima-frontiera/ , am înţeles ceea ce trebuia să ştiu, ca şi consumator.
În zona Vatra Dornei se află satul Crucea, localitate unde localnicii sunt condamnaţi la moarte. Pe raza localităţii se află o mină de uraniu... Oamenii mor pe capete de leucemie, cancer şi boli de inimă. În apropiere de acest sat este Vatra Dornei, locul de unde se colectează un anume tip de apa, recomandată ca fiind numai bună pentru pregătirea hranei bebeluşilor. Pe etichetă respectivei ape plate nu se spune o vorbă despre vreo mină de uraniu, ca şi când nici n-ar exista, iar oamenii o cumpără pentru că au încredere în autorităţile statului care au certificat calitativ această apă. Efectele, însă, apar în timp, puţin câte puţin, aşa încât nu poţi da vina decât pe tine însuţi că nu te-ai informat când ai consumat.
Am căutat apoi date care apar pe site-ul de prezentare al acelei ape. Nu întâmplător ajunge să se facă precizarea că acea apă “îşi are originea în zăcăminte subterane din Vatra Dornei, situate în zone de tip rezervaţie naturală, izolate de orice activitate umană, de unde izvorăşte în mod natural”.

Nitriţi sau nitraţi, tot un drac!

Românii au făcut o obsesie pe elementele care compun apa comercializată. Concentraţiile de nitriţi şi nitraţi din compoziţia apei, ne fac să credem că facem alegerea cea mai bună pentru a mai pură apă dintre toate. Uităm, însă, de cea mai importantă caracteristică a apei, şi anume ZONA DE PROVENIENŢĂ a acesteia.
„Nitraţii sun compuşi care se pot transforma în nitrozamine, ce sunt cancerigene pentru om. Nimeni nu cercetează provenienţa apei pe care o găsim în centrele comerciale. Este practic imposibil să controlezi milioane de sticle”, a explicat un medic nutriţionist.
Astfel, ajungem să dăm prea multă atenţie nitraţilor, fără să realizăm că recipientele de plastic nu sunt cele mai bune pentru păstrarea apei, căci acestea conţin acrilaţi care intră în apă şi dăunează sănătăţii. Nu şi dacă alegem sticla ca recepient pentru păstrarea apei.

11 mai 2012

Un mod sincer de a face campanie electorală. Nimic mai explicit decât atât, unde orice interpretare face să pălească până şi florile din ghivecele atât de preţuite de Primăria Alexandria.

27 martie 2012

Galeria de caricaturi semnate de "BiC"





Pentru cei care au uitat sau pur şi simplu nu au avut habar, mai defulez şi prin desen, nu doar prin scris. Puţini sunt cei care ştiu că debutul meu în presă s-a făcut cu caricaturi, pe când aveam doar 18 ani. Era în 1990... în publicaţia "Gazeta de Duminică". Desenele pe care le-am postat acum sunt cele mai recente şi au apărut în cotidianul "Teleorman News".



2 martie 2012

Iarna nu pleacă din Alexandria din cauza primarului

-Vine, vine... Moooş Crăciuuun! Ori e bun ori e nebuuun!... Probabil, aşa ar cânta orice turist întreg la minte care ar vizita Alexandria în luna lui martie, şi ar vedea beteala cu luminiţe atârnată la Primăria Alexandriei. Aici spritul Crăciunului se încăpăţânează să persiste precum această odioasă iarnă care nu vrea să ne dea pace de tot.
Şi ca să fie în ton cu vremea cea hapsână, edilul Victor cel Isteţ se gândi că n-ar avea niciun motiv să dea jos beteala de pe instituţia pe care o păstoreşte, până la... Crăciunul viitor. În fond, ar fi o cheltuială mare şi un efort inutil cu pusul şi datul jos al instalaţiei de iarnă.
Ciudat este că, deşi la primăria capitalei de judeţ persistă spiritul Crăciunului şi-n luna lui Mărţişor, lipsind doar cerbul lângă bustul lui Ghica, primarul le face cinste, pe 7 martie, femeilor de prin presă, cu băiţă la ştrandul din localitate. Poate că Victor cel Isteţ are în plan chiar spălarea de păcate a jurnalistelor urbei. Cred că ar fi ieşit mai ieftin cu o şedinţă în grup de exorcizare. Părerea mea!...
Revenind la atârnatele ghirlande cu luminiţe, mi-a fost dat să constat că mai sunt şi alte primării de comună din acest mirific judeţ, care aplică întocmai aceeaşi idee conservatoare, de a nu le mai da jos după trecerea sărbătorilor de iarnă. Cum spuneam. efort inutil şi cheltuială mare!
-Ptiu, drace, ăştia sigur s-au vorbit să nu se uite în calendar!...

27 februarie 2012

Lecţia de protecţie PC va fi dată pe 8 martie de FBI

Calculatoarele care alcătuiesc Internetul se găsesc unul pe altul prin intermediul unor numere, fiecare număr (numit adresă IP sau adresă Internet Protocol) aparținând unui anumit dispozitiv aflat în rețea. Întrucât pentru oameni este dificil să rețină liste lungi de numere, sistemul de nume de domenii (DNS) folosește litere în locul numerelor, creând o legătură între o anumită serie de litere și o anumită serie de numere. Spre exemplu, siteul Facebook este identificat de către rețeaua virtuală ca având adresa 69.171.242.12. Puteţi accesa populara reţea de socializare tastând în browser această combinaţie de cifre.
Virusul a făcut calculatoarele utilizatorilor să acceseze alte servere DNS decât cele agreate de providerii de internet. Aceste servere DNS create de hackeri îi direcţionau pe utilizatori spre site-uri clonă, create pentru realizarea unor escrocherii. Utilizatorii obişnuiţi nu remarcă nimic, pentru că în bara browserului apare o adresă web perfect de încredere.
După ce au descoperit escrocheria, FBI a înlocuit serverele rău-intenţionate cu unele surogat, însă soluţia a fost temporară de la bun început. Data limită până la care FBI poate ţine aceste servere-surogat în funcţiune este 8 martie. Când le vor închide, milioane de oameni din toată lumea vor rămâne fără internet.
Pentru a evita acest scenariu, utilizatorii de internet trebuie să verifice întâi de toate dacă computerele lor au fost infectate. Este vorba atât de PC-uri, cât şi de Mac-uri. Pentru a face asta, trebuie să verificaţi setările de DNS ale calculatoarelor dumneavoastră.

CUM VĂ PUTEŢI VERIFICA SETĂRILE DNS
Iată cum puteţi să vedeţi dacă computerul dumneavoastră a fost infectat, potrivit unui raport tehnic al Agenţiei de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare, publicat pe 14 noiembrie 2011.
a. Windows
i. Deschideți meniul de start
ii. Selectați Run
iii. Tipăriți: cmd.exe [si apasati ENTER]
iv. În fereastra nou deschisă scrieți urmatoarea comandă: ipconfig /all [și apăsați ENTER]
v. Cautați în informațiile furnizate liniile ce conțin “DNS Servers”. De obicei acestea sunt 2 sau 3 adrese IP. Notați aceste adrese IP.
b. Apple
i. Mergeți în System Preferences
ii. Selectați Network
iii. Selectați conexiunea folosită pentru acces la Internet (uzual AirPort sau Ethernet)
iv. Selectați Advanced
v. Selectați tab-ul DNS
vi. Notati adresele IP.
c. Router propriu
Malware-ul DNSChanger este de asemenea capabil să schimbe setările DNS a anumitor routere de tip SOHO (Small Office Home Office) cum ar fi: Linksys, D-Link, Netgear și Cisco, dacă numele de utilizator și parola sunt cele implicite. Pentru a depista dacă setările DNS ale routerului dvs au fost schimbate consultați manualul routerului, secțiunea “Servere DNS”. În cazul în care serverele DNS utilizate sunt în intervalul de adrese IP de mai jos, unul din calculatoarele conectate la routerul dvs este infectat cu DNSChanger.
Oricare dintre adresele de IP de mai jos reprezintă servere cu intenţii rele:
de la 85.255.112.0 la 85.255.127.255
de la 67.210.0.0 la 67.210.15.255
de la 93.188.160.0 la 93.188.167.255
de la 77.67.83.0 la 77.67.83.255
de la 213.109.64.0 la 213.109.79.255
de la 64.28.176.0 la 64.28.191.25

Dacă vedeţi oricare dintre aceste IP-uri, înseamnă că computerul (sau router-ul) vostru a fost infectat. În acest caz, cea mai bună soluţie este să apelaţi la un specialist pentru ajutor.
Asta pentru că, în afară de redirectarea traficului web al utilizatorilor către site-uri modificate, DNSChanger poate de asemenea afecta instalarea actualizărilor de securitate la nivelul sistemului de operare și al antivirusilor. Acest fapt ridică semnificativ riscul ca PC-urile sau Mac-urile să fie de asemenea vulnerabilă la infectarea cu un alt malware.

18 februarie 2012

A fost un vis, a devenit un coşmar...

Bătaia de joc şi nesimţirea nu sunt stipulate în nicio lege organică din această ţară. De aceea, românul continuă să tacă şi să înghită, pentru a putea avea un prăpădit de venit de pe urma căruia să-şi poată duce zilele.
Recent am descoperit un comunicat de presă, datat în 2007, în care se spunea:
"Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a blocat un împrumut de 100 de milioane de euro pe care intenţiona să-i acorde grupului german Schwarz, pentru ca acesta să-şi finanţeze extinderea reţelei de magazine Kaufland în România.
BERD a blocat împrumutul din cauza acuzaţiilor de abuz în relaţiile cu salariaţii, acuzaţii venite din partea unor sindicate germane
".

-Oau, mi-am zis, înseamnă că marele vis al alexăndrenilor va fi sau chiar este deja un mare coşmar, în ceea ce priveşte mult aşteptatul Kaufland.
Şi cum la pomul lăudat nu e cazul să te duci sacul, m-am gândit că o asemenea situaţie ar putea fi şi pentru cei aproape 120 de salariaţi cât ar avea, din câte mi-a fost dat să aud, acest magazin care se va deschide la Alexandria. Aşa că, întâmplarea a făcut să mi se confirme că nici bine nu s-a deschis, iar în interior bălteşte deja aceaşi bătaie de joc şi nesimţire faţă de angajaţi, ca pe vremea sclavagismului. Nu-mi mai aduc aminte exact cum era atunci, desigur.
Mai mult decât atât, dispreţul faţă de angajaţi este acelaşi pe care-l aveau boierii faţă de sclavi. Se merge până acolo încât şi dacă-i prididesc nevoile să meargă la toaletă, anagajaţilor nu li se permite acest lucru, şefii spunându-le cu sictir şi nonşalanţă să se caute la doctor sau să se trateze cu Prostamol. Am crezut că sunt poveşti, dar aveam să descopăr la unele comentarii afişate la un articol pe un alt blog (www.danbrasov.ro/index.php/2009/09/24/kaufland-regele-abuzurilor-in-romania/) exact aceeaşi situaţie. Ciudat! O firmă germană să se preteze la asemenea măgării? E mai mult decât jenant... e criminal! Cineva d-acolo mi-a mărturisit că ai senzaţia ca angajat că eşti la puşcărie.
Desigur, e un subiect numai bun de analizat pentru inspectorii de la ITM şi OPC, care poate au amorţit pe scaune din cauza iernii. Un asemenea subiect dă frisoane, însă, angajaţilor de la Kaufland, şi nimeni nu ia vreo măsură, bineînţeles. La ce bun?...
Numai să vezi că majoritatea angajaţilor d-acolo au salariul minim pe economie, îţi pui un mare semn de întrebare, căci asemenea lefuri de lumea a treia sau a patra le mai pot întâlni doar firmele de doi bani şi prăvăliile de cartier.
Desigur că vigilenţii inspectori vor spune că nu pot acţiona de capul lor, ci numai în urma unui vreasc de sesizări. Din partea cui? Din partea celor care abia s-au angajat acolo, suportând pe propria cheltuială cursurile de tranning, pentru a "beneficia" de un salariu mizer şi o bătaie de joc la care nici nu visau? E ridicol să credem că s-ar putea întâmpla asta, câtă vreme nevoia te învaţă să înduri şi să bagi capul în nisip, precum struţul, căci aşa am învăţat de la părinţii noştri oprimaţi de comunişti. Acesta este, de fapt, rezultatul politicilor aberante privind piaţa muncii!
Dacă bătaia de joc nu e stipulată în lege, hărţuirea, însă, da, iar femeile angajate acolo ştiu cel mai bine ceea ce le este dat să îndure.
Am dorit să amintesc în tracăt, deocamdată, despre visul devenit deja coşmar, şi anume Kaufland, pentru că vine marea lansare a lor, la Alexandria, şi e bine de ştiut ce administrează nemţii ăştia deştepţi şi pe cine au luat de fraieri.

16 februarie 2012

Tendinţa stilului Narman

Punând preţ pe corpul tău, ajungi indubitabil să pui preţ pe ceea ce-l îmbracă, iar Narman a ştiut acest secret încă de la început. Cu siguranţă, dacă nu ar fi existat, Narman ar fi trebuit inventat pentru bărbaţi.
Faptul că brand-ul Narman prezintă un stil italian este nu doar o certitudine, dar şi o încântare pentru ochi. Tendinţele vin şi trec, dar corpul cum se simte? Pentru a-l răsfăţa e nevoie de confort, iar acesta ţi-l oferă şi materialele din care sunt confecţionate articolele vestimentare şi accesoriile.
Prin stil, eleganţă, rafinament şi confort, brand-ul Narman a devenit partenerul ideal în materie de vestimentaţie, mergând până la cele mai mici detalii care fac deliciul ochiului.
Nu întâmplător, de peste 10 ani NARMAN îmbracă exclusiv bărbaţi pentru femei, oferind satisfacţie vestimentară din cap până-n picioare.

Confortul personal, accesorizat la cureaua NARMAN

De-a lungul timpului românului i s-a cerut să strângă cureaua. După apariţia brand-ului Narman, însă, românul avea să privească acest accesoriu ca făcând parte din viaţa sa.
Oferind lejeritate, rafinament şi stil, curelele Narman, rămân accesoriile imbatabile, indiferent de vreme sau vremuri.
Confecţionate din piele de viţel lăcuită sau mată, curelele Narman apar în variante diferite de model şi culoare, dând o notă aparte bunului gust.
Pentru a da contur şi originalitate stilului italian, curelele Narman se impun printr-o atentă alegere a culorilor, pornind de la alb şi continuând cu bej, gri, bleumarin, maron sau negru.
În ciuda strălucirii dată de luciul platinat al pielii folosite la confecţionarea acestor curele, un asemenea accesoriu emană discreţie şi eleganţă.
Totdată, un amănunt deloc de neglijat, curelele pot fi ajustate lesne la orice mărime, aşa încât nimic nu mai poate fi imposibil de purtat.

Stil Italian până în vârful pantofului
Eclipsând tot ceea ce este în jur printr-un un luciu sfidător de curat, pantofii de la Narman încalţă, pur şi simplu, stilul italian şi descalţă orice idee preconcepută.Având talpă de talpă şi vârfurile uşor ascuţite, pantofii confecţionaţi din piele de viţel lăcuită sau piele întoarsă, oferă ergonomie şi prestanţă uşor de remarcat. Prin forma şi geometria desenului dat de combinaţiile de alb cu negru sau pe dominante de negru, maron ori gri, cât şi îmbinări din piele, pantofii Narman au propria personalitate.
Întrucât stilul italian este unul aparte, şi pantofii dau o notă de exclusivism. Se poate observa lesne că tendinţa este aceea de a pune în valoare bombeul acestora, îmbrăcându-l într-un model atent desenat din cusătură sau, pur şi simplu, delimitându-l circular, asemeni unei bolte. Narman reuşeşte, astfel, să desfete ochiul şi să atragă atenţia din cap până-n picioare asupra celui care alege stilul italian pe care-l propune îndeosebi bărbaţilor tineri şi dinamici.

Cât priveşte cele două elemente prezentate, bunul gust te obligă să accesorizezi cureaua cu pantofii după culoare şi, uneori, după desen, rezultând o ţinută cu adevărat fără cusur, pentru că Narman pune preţ pe imaginea celui care poartă creaţiile sale vestimentare. Acesta pare să fie şi secretul succesului obţinut de brand-ul Narman.

3 februarie 2012

Incredibil, năucitor, dar suspect de adevărat!

Într-un judeţ în care etnicii maghiari nu prea au avut ce căuta, ţi-e dat să afli că, potrivit datelor provizorii înregistrate la recensământul din 2011, Teleorman are 140 de maghiari. Ciudăţenia cea mare este aceea că mai bine de jumătate din numărul total al acestor etnici se află la... Crângu (74 de persoane s-au declarat maghiari), în situaţia în care populaţia totală a comunei este de 1.390 persoane.
Altfel spus, 5,3 la sută este ponderea etnicilor maghiari în comuna Crângu. S-o creadă Marko Bela!... Aceasta în situaţia în care numărul total al maghiarilor, raportat la populaţia judeţului (360.178), înregistrează o pondere de 3,8 la sută. Şi uite aşa, o simplă socoteală ne-ar arăta faptul că în respectiva comună sunt cu 1,5 la sută mai mulţi maghiari decât arată ponderea pe judeţ a acestora.
Concurenţă maghiarilor, ca număr vorbind, s-ar încumeta să facă doar romii. Aceştia din urmă ar fi, potrivit aceloraşi date culese cu mare, mare, mare grijă de recenzori la recensământul de anul trecut, în acelaşi Crângu, numai 176 persoane. -Vrăjeală să fie, bre!?
De fapt, adevărul este că doar atâţia au catadicsit să se mai declare romi, chiar dacă în comună ţi-e dat să vezi aceşti etnici la fiecare pas. Dacă ne-am strădui oleacă am găsi şi o explicaţie la o atare situaţie delicată, şi-anume aceea că o parte dintre romi se considerau, de fapt, ţuicari, aceştia fiind surprinşi de recenzori într-o călduroasă stare euforică. Şi cum nu există etnia "ţuicar", s-au dat drept români. Abia când s-au trezit din mahmureală (nu ştiu cum au avut curajul să facă asta!), adică după cele 10 zile de recenzare, şi-au dat seama ce greşeală au comis. -Nasol, vere, nasol!...
Şi uite aşa, maghiarii au fost număraţi din doi în doi, iar romii din când în gând. Parcă am mai văzut asta pe undeva...

"A fost o greşeală. N-avem niciun maghiar!"

Pentru a nu rămâne interzis la minte, l-am contactat pe primarul comunei Crângu, Siteavu Ninel Gelu, să mă dumirească dacă şi-au comandat cumva plăcuţe bilingve. Chiar şi cu dumicatul în gură, căci l-am prins taman la ora mesei (are soacră ţapănă! - aşa se spune popular în astfel de momente), primarul mi-a mărturisit printre înghiţituri şi goghilţuri, că nu are în comună nici picior de maghiar şi că, de fapt, este o greşeală. Problema este că nici el nu s-a dumirit cine a comis-o: recenzorii care au completat codurile de la etnie în mod aiuristic, în formularul "P" de la recensământ, sau cei de la Direcţia de Statistică pentru că n-au catadicsit să verifice înainte de a introduce eronat acele coduri? Cert este că datele au fost centralizate şi trimise la INS, iar comuna Crângu s-a ales astfel, fără să vrea, cu 74 de maghiari, adică vreo 30 de familii de unguraşi.
-Ighen, bre!


Share

2 februarie 2012

Mai puţini, mai săraci, dar mai răi

În urma centralizării informaţiilor generale privitoare la numărul de locuitori, ca populaţie stabilă, şi fondul de locuinţe, Secretariatul Tehnic al Comisiei Centrale a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor (RPL) ce s-a realizat în octombrie 2011, a făcut publice următoarele rezultate provizorii:

Populaţia stabilă: 19,04 milioane (19.042.936) persoane
Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717) gospodării
Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 8,5 milioane locuinţe (din care: 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit)
Clădiri: 5,1 milioane clădiri (5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit).

Ca o comparaţie, la recensământul din 2002, în România aveau să fie recenzaţi 21.680.974 de locuitori,din care 19.399.597 erau români (89,47%), în vreme ce la RPL 2011 rezultatele provizorii arată că au fost recenzate 20.254.866 persoane, din care 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români. Concluzia ar fi aceea că în mai puţin de 10 ani ne-am împuţinat cu peste 1,4 milioane locuitori. Iată ce înseamnă "traiul bun" din sloganurile politice!

Casa noastră... cea de toate zilele şi nopţile

La RPL 2011, cele mai mici suprafeţe medii au fost înregistrate în judeţele Brăila (39,4 mp/locuinţă), Călăraşi şi Vaslui (39,7 mp/locuinţă), Teleorman (40,7 mp/locuinţă) şi Mehedinţi (41,0 mp/locuinţă).Locuinţe cu suprafeţe medii dintre cele mai mari există în judeţele Ilfov, Timiş, Satu Mare şi Constanţa (între 65,7 şi 52,0 mp/locuinţă). Totodată, cele mai mici suprafeţe medii pe o cameră se înregistrează în judeţele Călăraşi (13,4 mp/cameră), Giurgiu şi Teleorman (14,0 mp/cameră). La polul opus, în privinţa suprafeţei medii a camerelor de locuit, se află Bucureşti (21,1 mp/cameră), respectiv judeţele Braşov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita şi Covasna, cu suprafeţe medii cuprinse între 20,8 şi 19,1 mp per cameră.

Teleorman 2002 vs. Teleorman 2011
La Recensământul populaţiei din 2002, în Teleorman aveau să fie recenzate 436.025 persoane. Întrucât nu am intrat încă în posesia datelor introduse la RPL 2011, de către DJS Teleorman, pot doar estima că populaţia judeţului va înregistra un spor negativ faţă de 2002 cu peste 10.000 de locuitori, iar în medie per comună, populaţia s-a diminuat cu circa 500 de persoane faţă de perioada amintită.
Nici la spaţiul locativ nu vom sta pe roze, căci în ultimii 10 ani mai mult s-a demolat, decât s-a construit. Ca o palidă consolare fie spus, situaţia nu va fi diferită faţă de cea existentă în ţară. Potrivit cotidianului Adevărul, care a întocmit un top al judeţelor, grupându-le după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat o populaţie sub 400 mii locuitori, însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 – 700 mii locuitori concentrând 47,9% şi doar două judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezentând 7,7%. În care segment s-ar putea situa Teleorman? Ghici ghicitoarea mea!... Şi mai surprinzător va fi dacă rezultatele la acest recensământ vor arăta că Teleorman nu mai are analfabeţi. Iată harta care arată clar că, în 2002, nu prea eram o populaţie tocmai şcolită, ci un judeţ cam repetent la Educaţie: Se vede limpede că, în 2002, doar Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa aveau cei mai mulţi analfabeţi din ţară. Dacă va diferi prea mult situaţia de la recensământul din 2011 faţă de cel din 2002, înseamnă fie că este o mare făcătură, fie că s-a pus în practică zicala: "Tot prostu' are azi o facultate!". Unde mai pui că unii vor şi masteratul înainte de licenţiere. Nu mai miră pe nimeni nici măcar atâta lucru...



Share