20 octombrie 2011

RECENSĂMÂNTUL, un fiasco de peste 45 milioane de euro?

Pe vremuri se spunea că poştaşul sună de trei ori la uşă. Mai nou, însă, tot de atâtea ori va avea obligaţia să sune şi recenzorul, începând cu ora 8 şi până cel mai târziu la 20:30, din data de 20 până pe 31 octombrie 2011.
Dar cum oamenii nu sunt tocmai dispuşi să dea informaţii despre viaţa şi proprietăţile lor (probabil, pentru a nu se descoperi), există posibilitatea ca recenzorul să bată şi drumul degeaba. La acest lucru s-au gândit şi organizatorii acestui recensământ, considerat chiar de către şeful Institutului Naţional de Statistică, ca fiind cel mai complicat din istoria recensămintelor desfăşurate pe teritoriul României.
Iată, însă, ce "surprize" pot avea cetăţenii care nu deschid uşa recenzorilor, pentru a răspunde la cele 100 de întrebări din formularele existente:
- în situaţia în care cetăţeanul nu răspunde recenzorului, acesta din urmă lasă o înştiinţare cu numărul de telefon la care poate fi contactat pentru a putea stabili ziua şi ora la care să fie completate formularele. Dacă nici aşa recenzorul nu poate lua legătura cu locatarul gospodăriei, atunci se întocmeşte una bucată referat cu propunerea de sancţionare a celui care refuză recenzarea, pe care apoi o înaintează Secretariatului Tehnic al Comisiei de Recensământ. În acest caz amenda este cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei. O nimica toată! Mai ales că recensământul de anul acesta este realizat la îndemnul şi cu cheltuiala UE, care astfel şi-a "uşurat" visteria cu peste 45 milioane de euro.
Dar cum până şi banii europeni au drumul lor "firesc" pe plaiurile noastre mioritice... au început să se vadă găurile. De pildă, realizarea minunatelor genţi albastre destinate recenzorilor, care a înghiţit atât de mulţi bani, a început să cam pârâie. La propriu, căci încă din prima zi de recensământ unele genţi au cedat deja la mânere. Deh, nici europenii n-au auzit de cârpeala românească! Şi cu toate acestea, tot s-a purces la tăierea decontului pentru transportul recenzorilor şefi, care acum se văd nevoiţi să se deplaseze pe cheltuiala lor, iar ca bonus s-a trecut şi la anularea oricărui beneficiu destinat coordonatorilor, aceştia prestând astfel moca, de dragul recensământului, desigur. Bună afacere pe bani europeni, nu-i aşa!?... Doar suntem români, la naiba! Cum-necum, vom ştii dacă în România se moare pe capete, abia în 2014, când vor fi publicate datele finale ale recensământului.
Totuşi ce n-am înţeles de la şeful INS, Vergil Voineagu, este ce rost mai au formularele PPI şi M din mapa de recenzare (persoane plecate pe perioadă îndelungată/ persoane plecate în străinătate) dacă, potrivit acestuia: "Cei plecaţi din ţară pentru o perioadă mai mare de 12 luni NU mai sunt socotiţi ca făcând parte din populaţia ţării". Poate că aşa au vrut muşchii UE, să ştie câţi românaşi ar mai fi prin ţările lor.
Numai că români sunt peste tot, inclusiv în SUA, Canada şi Asia. Ei ai cui au mai rămas, bre? Iată încă o dovadă că recensământul ăsta este o mare, dar scumpă tâmpenie. Ne vom convinge de asta în 2014...

Un comentariu:

E cumva criză şi de cuvinte !?