Pentru că TE PRIVEŞTE

Viaţă şi moarte “la minut”

Legătura dintre viaţa de după naştere şi viaţa de dinainte de moarte este aceea că în ambele cazuri există tendinţa individului de a se înconjura de lucrurile ce-i stau în preajmă, la îndemână. Nu întâmplător se spune că omul care are tendinţa de a-şi strânge lucrurile pe lângă el, trage, de fapt, să moară şi parcă ar vrea să le ia cu el ca suveniruri tocmai pentru a-şi aminti de această lume. Sau este doar tendinţa celui aflat între viaţă şi moarte de a se agăţa cu disperare şi neputinţă de orice îi este aproape tocmai pentru a mai rămâne pe această lume? Poate că vom afla cauza acestui gest atunci când, oricum, va fi prea târziu pentru a o mai putea transmite celor aflaţi în viaţă.

Legat de acest subiect, nu pot spune decât că a ajuns să mă îngrijoreze până şi statistica ce-mi prezintă acum sporul natural, care numai a spor nu mai seamănă. Aud că la fiecare două minute moare un român, iar la fiecare aproximativ trei minute se năşte un altul, sau cel puţin aşa avea să fie în 2007. Un fel de viaţă şi moarte «La minut». În fond şi eliberarea unui cazier judiciar se va face tot în două minute, dacă mi se permite o astfel de comparaţie aberantă.

Acelaşi Institut Naţional de Statistică, adică acest INS, constată că anul trecut, oficiile de stare civilă au fost mai solicitate decât instanţele pentru divorţuri. Indubitabil, cauza acestei creşteri este ajutorul guvernamental de 200 de euro pentru constituirea familiei, iar asta vorbeşte de la sine de gradul de sărăcie al românilor. În străinătate, numai ideea de a te căsători pe banii statului, nu mai zic de această sumă de nimic, ar fi fost respinsă şi de cei mai săraci miri. Doar vorbim de o altă mentalitate.

Cum-necum, noi ca români ne împuţinăm, dar nu ne lăsăm nici de-ai iaca cui, oricât ar spune INS-ul că sporul natural, adică diferenţa dintre numărul de naşteri şi cel al deceselor, a fost unul negativ, iar populaţia României a scăzut până la 21,53 milioane de locuitori, consemnaţi la 31 decembrie 2007.

Bine măcar că, într-un final, la capitolul “tendinţe demografice generale”, statisticienii au mai evidenţiat, oarecum discret, o scădere a mortalităţii infantile şi a numărului nou-născuţilor morţi, respectiv o reducere a natalităţii şi a mortalităţii generale. Ar fi fost prea mult să ştiu că românii stau bine doar la însurătoare şi măritiş, căci există şi un revers al acestei concluzii, şi anume acela că în 2007 numărul divorţurilor a crescut cu o,6 mii de cazuri faţă de anul 2006. Cum o dai sau cum o iei, tot un drac!

Ceea ce mă irită este faptul că existenţa şi moartea apar la minut, iar asta este o realitate enervant de adevărată din statistica anuală a noastră. Nici că mai contează altceva.