Pentru că TE PRIVEŞTE

Băsescu ciuntit de către Curte

Curtea Constituţională a judecat politic şi i-a luat preşedintelui dreptul constituţional de a solicita urmărirea penală a foştilor sau actualilor miniştri care au şi calitatea de senator, respectiv de deputat.

Aceasta este, practic, miza deciziei de luni, 10 martie, de pe urma căreia preşedintele ţării, Traian Băsescu este marele perdant. Până în prezent, şeful statului a dat aviz de cercetare în toate cazurile. De acum încolo, însă, începerea urmăririi penale va fi negociată, pur şi simplu, în Parlament, cel puţin cazul miniştrilor - parlamentari.

Numai că decizia de luni se bate cap în cap cu o alta dată de Curtea Constituţională în noiembrie 2007, care îi recunoştea şefului statului dreptul de a cere urmărirea penală fără nici un fel de restricţii. Se pare că nici Curtea Constituţională nu prea ştie ce vrea.

Drumul dosarelor penale dirijat de acum de Parlament

Fără să-i ceară cineva, Curtea Constituţională ajunge să distribuie roluri pe care Constituţia nu le prevede. De pildă, în cazul foştilor sau actualilor miniştri, care la data sesizării au calitatea de senator sau deputat, procurorii trebuie să ceară voie de la Parlament, nu de la Preşedinţie, ca să înceapă urmărirea penală împotriva lor. Nici nu ne puteam aştepta la altceva.
Nu mai puţin de şapte dosare vor lua drumul Camerei Deputaţilor sau al Senatului pentru aprobare. În prezent, la DNA sunt trei dosare de urmărire penală, pe numele lui Năstase, Mitrea şi Păcuraru. Totodată, alte trei sunt pe cale să se întoarcă de la prea Înalta Curte de Casaţie, adică Năstase cu două, iar Şerban Mihăilescu cu unul. Toate şase, însă, vor avea de acum nevoie de avizul Camerei Deputaţilor sau al Senatului. La fel se va întâmpla şi cu dosarul lui Codruţ Şereş care s-a întors la Parchetul General.

Preşedintele ţării, perdantul şef

Se poate crede că există riscul ca miniştrii-parlamentari să scape de procurori dacă se postează sub umbrela Parlamentului. Cum avizul pentru începerea urmăririi penale va fi supus votului, iar ca orice vot, acesta va fi acordat în funcţie de cum decurg negocierile politice, nicidecum pe baza probelor din dosar, atunci numai de respectarea legii nu mai poate fi vorba. Totuşi, dacă există un perdant în toată această poveste, de pe urma deciziei Curţii Constituţionale, atunci acesta este preşedintele ţării, Traian Băsescu, întrucât a fost eliminat din jocul avizării urmăririi penale, pe care legea fundamentală i-l oferea explicit. Acum există articolul 109, alineatul 2, în care se prevede că “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului”. Judecătorii Curţii care au distribuit aceste roluri au uitat, însă, să explice şi care au fost criteriile după care s-a emis o astfel de hotărâre.
Preşedintele poate să avizeze urmărirea penală a foştilor sau actualilor miniştri, dar numai dacă nu au calitatea de parlamentar la data sesizării. Camera Deputaţilor sau Senatul pot aviza aprobarea pentru urmărirea penală, în cazul foştilor sau actualilor miniştri, dacă au calitatea de parlamentar la data sesizării.
Mai simplu fie spus, şeful statului nu va mai putea capitaliza politic momentul în care aprobă avizul de începere a urmăririi penale împotriva unui membru al Guvernului Tăriceanu, să spunem, căci din actualul Guvern, din cei 17 membri, 12 sunt parlamentari. Altfel zis, două treimi se află deja la adăpostul Parlamentului în caz că procurorii ar solicita începerea urmării penale. Bună şmecherie politico-juridică. Traian Băsescu va înţelege sensul sintagmei pesediste «ciocu’ mic!», căci nu va mai avea nici un cuvânt de spus.

Decizia Curţii este cât se poate de clară, nefiind vorba de niciun aviz cumulativ. Pur si simplu îi limitează preşedintelui dreptul oferit de Constituţie.

Alţi trei parlamentari fac drum la... d-na DNA.

Sunt jurişti care susţin sus şi tare că parlamentarii care nu au calitatea de miniştri vor putea sesiza, la rândul lor, Curtea Constituţională, pe motiv că ultima decizie introduce o discriminare între parlamentari. Aşa ar mai trage puţin de timp, iar într-un proces, mai ales pentru un om politic, poate însemna totul.

Că vor sau nu, parlamentarii vor fi împărţiţi în două tabere, după decizia Curţii, adică în cei cu imunitate şi în cei fără imunitate. Iar aceasta în situaţia în care zeci de parlamentari de la PSD, câţiva de la PRM, PD-L, PNL şi UDMR au dosare de cercetare penală sau sunt trimişi deja în judecată.
Surse parlamentare susţin că există alte trei dosare nou-nouţe, în care sunt anchetaţi pentru fapte de corupţie anumiţi parlamentari.