Se poate spune că pentru prima oară am avut şi eu o satisfacţie de Zilele Alexandriei. O satisfacţie materială. Iar aceasta pentru că în urma participării la un concurs organizat de Primăria Alexandria am fost premiat nu doar cu o diplomă, ci şi cu un telefon mobil (Nokia 6300), dar codat în Orange şi fără sim. Practic, am fost premiat pentru o caricatură pe care am trimis-o juriului la Concursul presei locale. Ironia face ca în respectiva caricatură personajul principal să fie taman un salariat cu ceva funcţie în instituţia organizatoare a acestui concurs. Poate de aceea şi satisfacţia mea a fost una mai mare şi decât premiul în sine.
Exceptându-mă pe mine, cei din presa scrisă au avut, la acest prim concurs, o participare... ZERO. Asta vorbeşte de la sine despre spritul competiţional care bâltâcâie în presa scrisă.
Un oarecare om din presă (am rezerve să-i spun "de presă"), mi-a justificat, cu ceva amărăciune şi ceva invidie, de ce nu a participat la acest concurs: "Nu avea cine să-mi evalueze articolul!", deşi din juriu a făcut parte teleormăneanul şi ziaristul din presa centrală, Ştefan Mitroi. Probabil că trebuia adus cumva în juriu Cristoiu şi C.T.Popescu pentru a avea şi ei de ce se amuza, nu de alta. Dar să nu fiu răutăcios faţă de cei care se comportă precum vulpile care nu ajung la struguri, spunând că sunt acri".

Iată şi premianţii clasei, - pardon!, ai presei locale (extras de pe site-ul primarului Drăguşin):

*Ştire TV: Luiza Abu Salem - Media ATV - 3 ani de la moartea lui Liviu Vasilica
*Reportaj-anchetă TV: - Alina Tanase - Media Sud - Drama unei familii ramase fara casa, în urma căderilor de zăpadă din iarna trecută.(anchetă)
- Cornelia Radulescu - Media ATV - "O altă poveste de iarnă"(reportaj)
*Interviu radio-TV: Gheorghe Filip - Media Sud - interviu cu Cristian Diaconescu(TV)
*Emisiune Radio: Cristina Tanasa - Radio Unu - Number One
*Emisiune TV: Viorica Mira - Media Sud - Datina Românească
*Talk-show TV: Gheorghe Filip - Media Sud - Motiunea o clarificare amanata (Timotei Stuparu, Ilie Balan, Adrian Florescu)
*Divertisment/ pamflet radio-TV: Gheorghe Filip - Media Sud - Teleormanul si presa locala(TV)

*** Secţiunea Caricatură de presă: Constantin BUGEAN - Realitatea Teleormăneană (premiul s-a acordat pentru întreaga contribuţie adusă presei locale, prin anii de caricatură şi umor, sub semnătura BiC )

VESTEA MOMENTULUI

Doctorul ginecolog ne-a dat vestea. În proporţie de 99,9 la sută copilul nostru va fi o fetiţă. Recunosc că m-a cam dezumflat, dar tot sunt fericit! Nu-mi doresc decât ca fetiţa noastră, Karla Mihaela Bugean, să fie sănătoasă şi plină de energie, să iubească şi să fie fericită. Parcă nu mai trece timpul până-n decembrie...
În fond, aceasta-i şi toată filosofia vieţii, dincolo de vorbele pompoase şi siropoase care adesea sunt şi fără noimă!

RH negativ sau pozitiv? Aceasta-i dilema!

Denumirea de Rh vine de la numele unei specii de maimuţe (maccacus rhesus) folosite în cadrul unor experimente ţinute în anii ’40 care au dus la descoperirea acestui factor.
Interesant este faptul că această descoperire a fost făcuta de acelaşi Karl Landsteiner, şi anume cel care a descoperit şi existenţa grupelor ABO cu aproape 40 de ani înainte. Există mai mulţi membri ai acestei familii de antigene Rh, dintre care cel mai "recalcitrant" este tipul D. Dacă hematiile unei persoane prezintă pe suprafaţa lor antigene tip D (de exemplu), atunci ea va avea Rh pozitiv, lucru valabil la 85 la sută din populaţia lumii. Restul de 15 la sută nu au aceste antigene prezente, fiind Rh negative.

Compatibilitate sau nu?

Problema compatibilităţii se pune atunci când se doreşte realizarea unei transfuzii sanguine. Clasic, în sistemul AB0, există noţiunile de donator universal (cu referire la grupa 0, care nu are aglutinogene) şi de primitor universal (cu referire la grupa AB, care nu are aglutinine). Ele nu sunt, însă, utile decât pentru transfuzii cu volum redus de sânge, mai mic de 500 mililitri. În cazul transfuziei a peste 500 ml, se foloseşte exclusiv sânge izogrup, adică de aceeaşi grupă cu a primitorului. Aceasta pentru că, deşi de exemplu grupa 0 nu are aglutinogene, aceasta are, totuşi, aglutinine. Deşi devin îndeajuns de diluate în sângele primitorului pentru a nu da reacţii sesizabile, la volume mari contactul lor cu aglutinogenele unui primitor de grupă A, B sau AB poate determina aglutinarea intravasculară a eritrocitelor.
În afară de sistemul AB0, în cazul unei transfuzii este obligatoriu să se ţină seama şi de grupa Rh pozitiv.
Sângele Rh+ poate fi primit doar de indivizi cu Rh+, pe când cel Rh- se poate administra la Rh- şi Rh+ fără nici o problemă, deoarece în sistemul Rh nu există anticorpi în absenţa factorului antigenic.
Este de menţionat că, totuşi, teoretic, indivizii cu Rh negativ ar putea primi o dată în viaţă sânge Rh pozitiv, urmând ca după aceea să dezvolte anticorpi anti-Rh. Această variantă este, însă, evitată cu mare atenţie în practică, deoarece poate duce la erori ulterioare cu consecinţe grave.
În cazul transfuziei de sânge integral, compatibilităţile sunt prezentate în funcţie de valoarea RH, care nu este altceva decât o proteină. Ca de exemplu, compatibilitate AB0/Rh pentru sânge integral (* = mai puţin de 500 ml), la Grupa 0 negativ este cât se poate de clară. Cei din grupa 0 cu RH- pot dona sânge la grupele 0-, 0+, AB+*, AB-*, A+*, A-*, B+*, B-*, dar pot primi numai de la 0-. Curată fatalitate! Aceasta explică de ce pentru o grupă atât de rară, şi anume 0 negativ, numărul donatorilor este atât de mic. Cei cu 0 negativ primesc doar de la 0 negativ, iar în România doar 6-7 la sută au acestă grupă cu RH-, ceea ce complică mult lucrurile.
Pentru tranfuzia de plasmă (care nu poate conţine nici un fel de antigene, indiferent de grupa donatorului, dar poate conţine anticorpi) compatibilitatea nu mai ţine cont de Rh, ci doar de AB0. Aceasta doar dacă s-a exclus posibilitatea ca un donator Rh negativ să fi venit la un moment dat în contact cu sânge Rh pozitiv.
În practică, fiecare ţară are reglementări oficiale cu privire la această problemă. În România, se evită pe cât este posibil transfuzia de plasmă la o grupă Rh diferită. Şi când te gândeşti că doar vreo lună în urmă am desoperit că am grupa 0 cu Rh negativ, ceea ce este suficient de rar întâlnit pentru a-mi face vreo iluzie în caz de... Doamne fereşte!

ŞPAGAT MEDICAL

Ministerul Sănătăţii vrea soluţionarea marii probleme cu care se confruntă sistemul sanitar românesc, şi anume ŞPAGA.
Legalizarea plăţilor informale către medici urma să fie supusă dezbaterii publice de către ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, până în luna iunie, dar nu se afla încă în lucru, susţin surse din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Demersul este făcut în speranţa că pacienţii nu vor mai fi nevoiţi să scoată sume uriaşe de bani din buzunar pentru doctori. “Plăţile informale, adică şpăgile, reprezintă una dintre marile probleme cu care se confruntă sistemul sanitar românesc. Din ianuarie, de când s-a promis acest proiect, nimeni din Ministerul Sănătăţii nu a luat legatura cu colegiul medicilor referitor la acest subiect”, a declarat Vasile Astarastoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Pentru diminuarea spăgilor, autorităţile cred că cea mai bună soluţie este legalizarea acestora şi introducerea unei co-plăţi pentru anumite intervenţii medicale. Aşadar, medicii vor putea primi “atenţii” (pe care oricum le primesc, cu vârf şi îndesat), însă valoarea lor nu trebuie să depăşească o anumită sumă.
Recompensele acordate doctorului după terminarea actului medical sunt acceptate de Colegiul Medicilor, potrivit NewsIn.
Cele mai frecvente plăţi informale se dau în secţiile de chirurgie şi neonatologie, unde pentru o naştere obişnuită, se plătesc, în medie, 500 de lei, iar banii ajung la doctori, anestezişti şi asistente înainte, dar şi după efectuarea actului medical.

Pur şi simplu legat de... Presă

Asta înseamnă pentru mine ŞEFIE, după 18 ani de presă! Dar nu mă las eu aşa uşor!