La nivel naţional Garda Financiară are un personal angajat format din 1.399 de lucrători, aceştia fiind repartizaţi în 42 de secţii judeţene. Cum se face că niciunul nu a fost prins cu şpaga-n traistă? Poate pentru că majoritatea comisarilor au diplomate cu cifru... Sau poate că după vameşi vine şi rândul comisarilor de gardă financiară şi apoi a celor de la Mediu, unde aerul e şi aşa cam poluat.Potrivit ziarului Săptămâna Financiară,totalul costurilor cu personalul la Garda Financiară a fost, în 2010, de 38.241.465 de lei, iar costurile pentru întreţinere şi servicii au atins nivelul de 10.353.151 de lei. Dacă totalul cheltuielilor a fost de 48.594.626 de lei, amenzile încasate au atins suma de 131.676.352 de lei. Cu alte cuvinte, din socoteala asta rezultă o contribuţie financiară a instituţiei la bugetul de stat de 83.081.726 lei, echivalentul a circa 19,5 milioane de euro. Altfel spus, raportat la cei 1.399 lucrători, revine o contribuţie de 77.249 lei/comisar, aproximativ 18.200 euro/comisar.
Dar să nu uităm de tentaculele evaziunii fiscale, încă agere. De pildă, în domenii precum industria de morărit şi panificaţie sau piaţa gri a cerealelor, evaziunea din sector se apropie de aproape două miliarde de euro anual (conform oficialilor Ministerului Agriculturii). Şi asta nu-i totul. În industria tutunului inhalat de contrabanda de ţigări, evaziunea ar cam trece de un miliard de euro anual. În total, amenzile cumulate cu valoarea mărfurilor confiscate de comisarii Gărzii Financiare, pe anul 2010, nu sar de 20 milioane de euro. Adică statul e furat anual de circa 3 miliarde de euro, recuperează 20 de milioane de euro din amenzi şi mărfuri confiscate, iar Garda Financiară este pe PROFIT. Doar la noi se poate întâmpla aşa ceva!... Oare!?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
E cumva criză şi de cuvinte !?