Neurologul de la Universitatea Rockefeller, Paul Greengard, care a câştigat un premiu Nobel, în anul 2000, a descoperit care este substanţa a cărei lipsă cauzează depresia.
Potrivit acestuia, neuronii interacţionează unul cu altul prin intermediul unor substanţe chimice numite neurotransmiţători. Diverse dereglări sunt cauzate, fie de sub-producţia sau supra-producţia de neurotransmiţători, fie de faptul că neuronii nu au suficient de mulţi receptori pentru neurotransmiţători.
Se consideră, aşadar, că depresia este cauzată de numărul prea mic de receptori de serotonină, iar reglarea acesteia se face prin anti-drpresive.
Paul Greengard şi colegii săi au descoperit care este substanţa chimică responsabilă pentru reglarea naturală a nivelului de serotonină: o anumită proteină numită “p11”.Cercetătorii au descoperit acestă proteină, studiind un anumit receptor de serotonină. Ei au căutat care este proteina care interacţionează cu receptorul de serotonină, făcându-l să fie mai activ.
Apoi, aceiaşi cercetători şi-au pus problema dacă nu cumva nivelul proteinei “p11” este legat de existenţa depresiei, anxietăţii şi a altor condiţii psihiatrice similare. Concluzia a fost aceea că nivelurile de “p11”, în cazul oamenilor sau cobailor deprimaţi, sunt mult mai mici decât în cazul oamenilor şi cobailor normali, ceea ce înseamnă că o cauză principală în declanşarea simptomelor de depresie o constituie proteina “p11”.
Oamenii de stiinţă au descoperit care sunt efectele de durată ale depresiei şi de ce este această afecţiune atât de greu de vindecat.
Ei au descoperit faptul că depresia declanşează o schimbare biochimică în interiorul creierului, producând anumite molecule “silencer”, care inhibă exprimarea unei gene responsabile pentru o proteină-cheie. Absenţa proteinei cheie, “p11”, afectează receptorii de serotonină, care este un neurotransmiţător, si este responsabilă pentru generarea simptomelor depresiei. Aşadar, totul ţine şi de ADN-ul fiecăruia dintre noi, căci s-a speculat şi că depresia, sau cel puţin disponibilitatea către depresie, ar putea avea cauze genetice. Poate că gena responsabilă pentru producerea proteinei “p11” este defectă. O ipoteză infirmată, însă, de către o echipă de cercetători condusă de Eric Nestler, de la Centrul Medical Sudvest al Universitatii Texas, care a descoperit că nu este deloc aşa.
Mai mult, s-a mers pe varianta că o persoană care a fost deprimată poate uşor să revina la starea de depresie, chiar şi ca urmare a unor evenimente relativ minore. Cauza? STRESUL cronic.
"Studiul nostru arată cum stresul cronic declanşează schimbări în cadrul creierului, schimbări care sunt mai de durată decât efectele antidepresivelor", a explicat Nestler. Tot el vine cu o atare precizare: "Cicatricea moleculară indusă în hipocampus şi poate şi în alte părţi ale creierului de către stresul cronic nu poate fi vindecata uşor. Pentru a vindeca cu adevărat depresia trebuie, probabil, să descoperim noi tratamente care să poată elimina moleculele “silencer" ”. (sursa: http://news.softpedia.com/news)
Sentimentul de INUTILITATEPână a apela la psihoterapia care poate trata, în timp, depresia, consider că totul depinde tot de individ. Depresiile pot duce la auto-izolare, la încordarea relaţiilor de familie, la divorţuri sau, mai grav, la violenţe şi sinucideri.
De obicei, oamenii care clachează psihic din cauza piedicilor din viaţă şi a “şuturilor în fund” primite, ajung depresivi. În această situaţie se pot afla oricând pensionarii, cei care şi-au pierdut locul de muncă şi nu reuşesc să se angajeze nici după o perioadă relativ mare, aceia care nu întrezăresc perspective socio-profesionale, ori atunci când apar neînţelegeri în viaţa de cuplu sau, în cele mai multe cazuri, atunci când problemele financiare devin acute şi de nesuportat.
În majoritatea acestor cazuri se instalează sentimentul de INUTILITATE, alimentat fiind de ură şi frustrare. Cercetătorii se pare că au pierdut din vedere acest amănunt.
Un lucru rămâne, însă, cert, şi anume acela că depresia, caracterizată prin tristeţe şi scăderea interesului în activităţile altădată aducătoare de bucurie, face tot mai multe victime.
Cu circa 340 milioane de suferinzi în întreaga lume, depresia ocupă locul 1 la femei şi locul 2 la bărbaţi (cu vârste cuprinse între 15 şi 44 ani) în ceea ce priveşte costurile şi handicapul.
Perspectivele, însă, nu sunt deloc încurajatoare. În anul 2020 depresia va trece de pe locul 4,pe locul 2(pentru toate vârstele), după afecţiunile cardiovasculare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
E cumva criză şi de cuvinte !?