Chinezării

Dacă tot ne îmbrăcăm cu haine chinezeşti, să trăim şi chinezeşte pentru a ieşi teferi din criză. Iată ce stil de viaţă au chinezii!

Sau cum socotesc chinezii...

Reclama la români

Bag de seamă că societatea asta de consum s-a sucit de tot. Dacă au ajuns şi medicamentele gen Colebil ori Triferment, să ne ureze "Sărbători Fericite", amintindu-ne, totodată, să nu mai băgăm în noi ca sparţii, înseamnă că avem o societate nu doar bolnavă, dar şi fomistă din cale afară. Aşa că, pentru a evita constiparea cu criza economică, ni se sugerează să-l primim la masă şi pe Colebil, pentru a-l putea elimina pe porcul din noi.
În general, românului îi plac la nebunie excesele, şi în particular, acesta adoră să facă doar ceea ce îi este interzis. Aşa că n-ar strica dacă şi Furazolidon ne-ar ura "Uşurare plăcută în 2010". Măcar am avea o satisfacţie intrinsecă la cumpăna dintre ani.

Măcar de sărbători să leneveşti...

Ia lecţii de la Pantera Roz!!!

S-aveţi un an 2010 de nota 10 (zece)!

După atâta bătaie de cap la serviciuiar se transformă românul în cel mai fruntaş turnător,sub pretextul Revelionului, desigur.

La Mulţi Ani, dragii mei vizitatori!

O reclamă fabricată în Teleorman

Pe liber!

Cea mai tare ghicitoare

- Cine ghiceşte, dăruieşte!

Urare de urare

Vă doresc ca în 2010 să nu vă frigeţi ca-n 2009. Nimic mai simplu de urat.
- La Mulţi Ani, dragii moşului!

"Răpită" de Moş Crăciun

- Ho-Ho-Ho, mi-am găsit un spiriduş mişto, ce renii mei!

Politică, frate!

Orice cuvânt ar fi de prisos, ştiind câte am pătimit de pe urma oamenilor politici. Clipul spune exact ceea ce am trăit în acest judeţ, unde nimic nu se întâmplă, dar totul se descântă. Iată de ce vin cu propunerea ca judeţului Teleorman să-i fie schimbată denumirea în "TeleHOŢman"

PORTRET LA 1 AN

Un desen realizat în creion de Constantin Bugean

Primul an din viaţă

Iubita noastră prinţesă a împlinit un anişor.
La Mulţi Ani, dragostea noastră!

M-a pus în fund prima mea zăpadă!

- Carevasăzică... a venit iarna! Unde mai pui că luna asta, fix pe 19, fac primul meu anişor din viaţă.... Şi ce vremuri de criză am apucat!...

Amuzament de dragul artei... satirice

deseneaza beton
Vezi mai multe video Haioase

Înc-un vot şi-o luăm din nou la bot!

Până acum nici PDL şi nici PNL nu au reuşit să strângă în Teleorman mai multe voturi decât PSD, gâfâind a pagubă. Numai că speranţa moare ultima, bat-o-ar vina de matracucă!
În fond, secretul constă în manipularea maselor. Cine ştie s-o facă mai bine, câştigă şi lupta pentru prezidenţiale!
Dar care sunt masele de oameni uşor de manipulat? Fie că se va face campanie cu sacoşica, găletuşa sau cu orice alt pachet cu d-ale gurii, scopul este tot ademenirea electoratului la vot.
Un fost primar mi s-a destăinuit, spunând că cel mai uşor pot fi păcăliţi cei de la ţară, acolo unde votul se dă şi pe „obligaţii” faţă de primar, căci nu degeaba s-au încărcat până peste cap schemele de personal din primării cu indivizi care au ca singură preocupare statul de vorbă la o cafea lungă.
În plus, o masă numai bună de manipulat este cea formată din beneficiarii ajutorului social. De pildă, dacă într-o comună ai 300 de astfel de beneficiari, înseamnă că poţi conta măcar pe votul a 150 de familii ai acestora, ceea ce înseamnă minim 300 de voturi. Restul pot fi rudele primarului şi acoliţii acestuia, iar rezultatul va fi conform aşteptărilor.
Aşadar, grosul voturilor va fi la ţară, dar oraşele mari vor stabili la final cine va fi şef al statului. Încă o luptă oarbă pentru o cauză mare şi apoi revenim ACASĂ, la şomaj, disponibilizări în masă, la frigiderul cel rece şi gol, la călâia criză bugetară şi la eternele rate bancare. Dar măcar avem satisfacţia că am votat din nou şi degeaba.

Alexandria în... cioburi de oglinzi, văzut ca "un crematoriu de asfalt"

Alexăndreanca ajunsă redactor-şef la revista TABU, după ce a făcut un popas şi pe la Europa FM, îşi ironizează, într-un editorial publicat în data de 15 august, chiar oraşul natal, Alexandria, pe care îl asemuieşte cu „un crematoriu cu asfalt”. Reuşită figură de stil, numai că în acel „crematoriu” s-a născut, de fapt, şefa redacţiei de la TABU, Cristina Bazavan. O ziaristă care-şi permite să-şi facă foştii concetăţeni inculţi. „... dacă ieşi pe acelaşi bulevard principal marmorat şi întrebi cine e Jeremy Irons, ai şanse mari să nu primeşti un răspuns corect nici din 5 încercări, deşi are un Oscar, două Globuri de aur, premii Tony, premii Emmy. Adică, toate premiile pe care poate să le primească un actor în cariera lui. Culmea e că Jeremy Irons ştie de oraşul care arată ca un crematoriu de asfalt. Dar nu-l ştie din perspectiva asta. (...) Dacă ieşi pe bulevardul principal din Alexandria şi întrebi de Marcel Iureş o să auzi "aaaa" printre sprâncene încruntate. Însă când Marcel Iureş vorbeşte despre Alexandria, i se luminează privirea. Nu ştie oraşul drept sudul sălbatic asfaltat, el are în minte altceva.”, scria Cristina Bazavan.
Tot atunci, şefa redacţiei de la TABU îşi permitea să aştearnă pe hârtie o banală şi eronată prezentare: “Alexandria e un oraş cu 40.000 de locuitori, cu patru străzi principale ca nişte paralele care se întretaie în pătrate perfecte. Pentru că e în sud, la distanţă egală de Bucureşti şi cel mai sudic punct al ţării, Zimnicea, verile sunt aride, molatice şi prăfuite. Bulevardul principal - care are la un capăt piaţa şi la celălalt Poliţia - are marmură, şi vara, când soarele e insuportabil, apare Fata Morgana”.
Şi ca tacâmul să fie complet, Cristina Bazavan pune eticheta: “Mulţi dintre locuitorii Alexandriei trăiesc din agricultură, ceilalţi din nişte tarabe de fier ruginit, aliniate într-un parc. Pe fiecare tarabă - chiloţi, maiouri, papuci de plastic şi cămăşi turceşti-chinezeşti. Zona se cheamă, în semn de respect pentru Capitală, Lipscani. (...) Alexandria e un oraş care doarme. Hibernează la căldură pentru că altceva nu are ce să facă; n-are teatru, n-are cinematograf, are o librărie mică în care sunt cărţi laolaltă cu facturiere, două cofetării şi mai multe cârciumi. E un oraş în care copiii învaţă bine, nu pentru că-i ceartă părinţii, ci pentru că singura lor şansa de a pleca de acolo e facultatea.”. – Halucinantă prezentare, asemeni unei provincii din lumea a treia!
Ca o concluzie, Cristina Bazavan îi percepe pe foştii concetăţeni ca pe nişte ţărani inculţi, dacă nu chiar înapoiaţi, ce îşi duc traiul într-un oraş fără perspective, şters şi mizer. Mă întreb, oare ce ar fi scris despre Zimnicea dacă s-ar fi născut acolo? Totuşi, ceea ce nu ştie Cristina Bazavan, este faptul că populaţia Alexandriei a sărit de 50.000 locuitori, iar capitala de judeţ este în plină schimbare. Nici măcar "Micul Lipscani" nu va mai fi ce a fost...
Mulţi bucureşteni ar da vacarmul din Capitală pe liniştea şi chiar curăţenia din Alexandria. Ce-i drept, încă nu putem vorbi de teatru la Alexandria, dar de aici şi până la a sugera că alexăndrenii sunt ţărani inculţi, este cale lungă. În plus, o astfel de apreciere ar însemna că şi autoarea articolului intră în aceeaşi masă de oameni, căci doar este alexăndreancă, oriunde şi-ar duce acum traiul.

Băiat sau fată? S-o facem după... calendar!

Determinarea SEXULUI copilului, marea curiozitate
La multe specii, sexul unui individ este dictat de cei doi cromozomi sexuali (X si Y) primiţi de la părinţi. La mamifere, unele plante şi câteva insecte, de pildă, masculii au perechea de cromozomi XY, iar femelele XX. La păsări, reptile, unii amfibieni şi la fluturi, se întâlneşte situaţia opusă.
La albine şi viespi, masculii provin din ouă nefecundate, iar femelele din cele fecundate.
Factorii de mediu pot afecta anumiţi peşti şi reptile, cum ar fi broaştele ţestoase, la care sexul este influenţat de temperatura la care se dezvoltă ouăle.
În 1991 s-a demonstrat că masculinitatea se datorează unei singure gene, situată pe cromozomul Y şi este alcatuită din 14 perechi de bază.
Chiar dacă unii părinţi îşi manifestă acuta dorinţă de a alege singuri sexul copilului, nu există, în prezent, o metodă sigură de a face acest lucru, în cazul părintilor sănătoşi. Mai mult decât atât, sunt medici care se opun unei asemenea intervenţii, din motive etice.
Dacă se pune problema transmiterii pe cale ereditară a unei boli care periclitează viaţa fătului, atunci există posibilitatea de a stabili sexul oului fecundat. Se aleg şi se plasează în uter numai ouăle fertilizate al caror risc de transmitere al unei boli este zero. Această metodă este costisitoare şi dificilă, iar disponibilitatea ei pe scara largă nu se întrevede.
Cu o eroare de 1 la sută îţi poţi planifica ce sex va avea viitorul tău copil. La unii cică a mers, dar nu bag mâna-n foc că dacă îl concepi într-o anume lună, când mama are o anume vârstă, va fi băiat sau fată cel care va apărea pe lume. Contează doar să fie sănătos!

Distincta trupă DISTINTO

După ce a concertat şi la Festivalul de la Mangalia, făcând adevărată senzaţie, trupa DISTINTO este cea care, după părerea mea, şi-a meritat toţi banii la Zilele Alexandriei, chiar dacă de pe scenă a lipsit, oarecum bizar, cel de-al patrulea membru al trupei. Acest lucru nu a ciuntit cu nimic din valoarea excepţională a acestui grup canto.

Ideo Ideis sau ideea de a râde de noi înşine?

Jos palaria in fata tinerilor din Alexandria, iubitori de teatru!

StirileProTV.ro

Părere de privitor: "Doi nebuni aruncă o piatră şi cei de la Ideo se apucă să o scoată..."

Micuţa Karla la marea cea neagră şi sărată

Unii spun că nu este indicat să duci copilul la mare dacă nu a împlinit măcar un an de zile. Prostii! Chiar şi aşa, ca să fim siguri că marea şi soarele nu-i va face rău micuţei noastre, am cerut şi sfatul medicului pediatru, şi am primit undă verde. Aşa aveam să plecăm la Mangalia cu fetiţa noastră, la vârsta de numai şapte luni.
Deşi am stat doar şase zile la Mangalia, Karla s-a simţit nemaipomenit de bine în apă, ca şi când ar fi fost de când lumea acolo.
Ultima oară când a intrat în mare chiar a plâns că n-am mai lăsat-o să se bălăcească.Nu mai pun la socoteală că a făcut furori şi în staţiunea-oraş Mangalia, căci reuşea să atragă atenţia pentru a fi admirată, zâmbind la toţi cei care o priveau cu dragoste. Am ajuns să fim şi invidiaţi, ca părinţi, pentru că avem un astfel de copil, cuminte, dar şi plin de viaţă.Acum chiar regret că pentru copiii din Alexandria nu există o bază de înot pentru a creşte şi a se dezvolta cu adevărat sănătos. Ne interesează mai mult parcările, bordurile sau te miri ce lucru considerat prioritar şi măreţ, în schimb nu ne pasă de mediul în care cresc, se formează şi trăiesc copiii noştri. Este o constatare dureroasă, dar adevărată. De fapt, cui îi mai pasă azi de ceea ce va fi mâine?...
Totuşi, mă încumet să adresez primarului Drăguşin o întrebare ce pare a fi mai degrabă retorică decât ironică: Nici măcar nepoţii noştri nu vor avea o bază de înot la Alexandria?...
Pentru a o vota pe Karla-Mihaela,intră acum pe http://www.121.ro/eu_si_mamica/copil_vedeta_album.php?pagina=12/
Dar înainte de a o vota trebuie să-ţi faci cont, căci altfel nu-ţi poţi exprima votul. Oricum, organizatorii acestui concurs au stabilit că cel interesat să poată vota numai o dată pe zi, după 24 de ore de la vot.
Vă mulţumim pentru că v-aţi rupt din timp pentru Karla-Mihaela, semn că o apreciaţi.

D-aş mai avea doi dinţişori, să muşc mai uşor, ca ziariştiiI

Azi, 11 iulie, cu 8 zile înainte de a împlini vârsta de 7 luni, am constatat că fetiţei noastre, Karla-Mihaela, i-au dat primii dinţişori (doi incisivi inferiori). Moment unic, moment de bucurie în viaţa noastră, mai ales că am mai auzit unii părinţi care spuneau că primii dinţişori la copiii lor au apărut în jurul vârstei de 8-9 luni. În plus, nu a făcut febră cum spuneau că va fi.

Nici nu ne gândeam ca fetiţei noastre să-i dea încă de acum primii dinţişori. Iată ce înseamnă să mănânce legume, carne şi fructe de la 5 luni, nu doar să bea lapte!
Cred că se conturează o figură nouă de ziaristă... capabilă să muşte adânc.

Marea dilemă: De ce ne-a părăsit "regele pop"?

După ce presa l-a transformat pe Michael Jackson dintr-un artist fără pereche într-un pedofil nenorocit, acum aceeaşi presă deplânge dispariţia subită a acestui megastar. Cutre vremuri mai trăim, taică!...

Tribut Michael Jackson - Bucuresti de pe tare.ro

Marea dilemă, tot pe pofta cârcotaşilor

Potrivit site-ului Antena 3, care la rându-i a citat site-ul www.tmz.com,o echipă de medici legişti din Los Angeles a făcut autopsierea cadavrului lui Michael Jackson.
La nici jumătate de zi de la decesul legendarului cântăreţ, presa de peste ocean a început să facă speculaţii referitoare la cauzele morţii lui Wacko Jacko, aşa cum era poreclit Jackson printre americani. Este deja cunoscut că Michael a murit în urma unui stop cardiac, însă ce ar fi putut provoca acest stop cardiac? Părerile sunt împărţite. În timp ce avocatul familiei Jackson, Brian Oxman, susţine că moartea a fost provocată de o supradoză de analgezice, Uri Geller, unul dintre apropiaţii cântăreţului, crede că stresul a fost factorul care a cauzat decesul acestuia, arată The Telegraph.

Demerolul i-a pus capac !?

Una dintre variantele vehiculate de presa internaţională este aceea că atacul de cord ar fi fost provocat de o injecţie cu Demerol, o substanţă comparabilă cu morfina, pe care starul o folosea de mai mulţi ani pentru calmarea durerilor. Ipoteza este alimentată şi de dispariţia medicului său personal, la scurt timp după deces. Conform declaraţiilor fratelui lui Michael jackson, Germaine, medicul personal, Tohme R. Tohme, care este acum căutat de poliţie, a încercat resuscitarea imediat după producerea atacului de cord.
Purtătorul de cuvânt al familiei Jackson, care este în acelaşi timp şi avocatul acesteia, susţine că dependenţa de medicamente cu care se confrunta cântăreţul i-a fost fatală. El a comparat moartea lui Michael cu cea a Annei-Nicole Smith.
"Trebuie să recunosc că ne aşteptam la acest deznodământ. Ştiam că Michael este dependent de anumite medicamente", a declarat Brian Oxman, pentru CNN. "Nu cunosc exact cantitatea de analgezice pe care o lua Michael, dar ştiu că era impresionantă".
Publicistul Michael Levine, care a avut o strânsă colaborare cu Micheal, a declarat: " Trebuie să recunosc că nu sunt deloc surprins de moartea lui Michael. Cred că era inevitabilă. Talentul lui nu poate fi pus la îndoială, însă Michael era un om care pur şi simplu nu se putea acomoda cu regulile acestei lumi".
Michael se pregătea pentru o serie de 50 concerte care urmau să înceapă pe 13 iulie la Londra. Artistul se zbătea să facă faţă programului încărcat pe care îl avea.
Uri Geller, un apropiat al lui Jackson, a declarat pentru Sky News: "Stresul l-a doborât pe Michael. Presiunea celor 50 de concerte a fost prea mult pentru el...Eu cred că din cauza asta a murit".
Probabil niciodată nu se va şti exact cauza producerii acestui infarct letal şi se va găsi cineva care să-şi dea cu presupusul, în timp ce Michael va concerta pe lumea cealaltă, românând în urmă o legendă.
În fond, viaţa-i mereu scurtă, iar noi facem tot posibilul s-o scurtăm mai mult Aşa vom ajunge să spunem că este la modă să ai o VIAŢĂ MINI trăită la MAXIM. Totul este să mai ai şi cu ce...!

Loteria-isteria, ţeapa din România (!?)

Potul de 10 mil euro, câştigat nu demult, a declanşat în România isteria "Loto 6/49”. Tot românul, împătimit al jocului sau, din contră, jucător de ocazie, a început să viseze la marele premiu. Se formau adevărate cozi la... SPERANŢĂ. Şi când te gândeşti că norocul i-a surâs unui pompier, mai că te trec toate căldurile focului.
Odată cu isteria asta s-au declanşat si adevărate anchete mediatice în legătură cu corectitudinea jocului! OTV-ul, au găsit probe care dovedesc clar că loteria poate alege numerele câştigătoare după bunul plac! A fost suficient ca directoarea agenţiei naţionale să pronunţe numele "Editec" (compania care produce suflanta, bilele şi softul aferent) ca telespectatorii să intre în rolul de detectiv. Şi s-au descoperit lucruri extrem de interesante.
Pe site-ul Editec se spune că în interiorul fiecărei bile din cele 49 există o tăbliţă de indentificare cu un cod format din 22 cifre, aşa numitul ARS, cod care este „citit” de suflantă şi apare automat în calculator. Deasemenea, toate cele 49 de bile trebuie să aparţină aceluiaşi set se bile. În caz că, una sau mai multe bile aparţin unui alt set de bile, acestea nu sunt recunoscute de suflantă!

Alt element important…
Potrivit lectorului universitar, doctor Georgiana Oana STÄNILÄ‚ de la ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, CATEDRA DE CONTABILIATE, AUDIT şi CONTROL DE GESTIUNE, fiecare bilă înainte de a fi introdusă în suflantă trebuie să fie verificată cu sistemul producătorului. Acesta are trei inele prin care trebuie să treacă fiecare bilă. Primul inel citeşte bila să fie din acelaşi set cu celelalte, inelul al doilea verifică dimensiunile şi al treilea greutatea! De fapt, cu un cântar obişnuit, de bijutier, bile sunt cântărite. Si atunci se nasc mai multe întrebări. De ce aşa şi nu cu aparatul producătorului, care evident, le-a fost livrat împreună cu suflanta? De ce nu a fost prezentat şi acest sistem? De ce nu s-a menţionat că suflanta poate identifica orice bilă? Are Loteria Română ceva de ascuns?
Păi are! Dacă, ipotetic vorbind, în suflantă sunt introduse 6 bile din setul 1 şi 43 din setul 2, atunci cele 43 de bile din setul 2 nu au nicio şansă să iasă, pentru că nu sunt recunoscute de suflantă.
Şi ca şi cum toate astea nu erau suficiente, bomboana pe colivă o pune chiar producătorul sistemului.
În cartea tehnică a maşinăriei, producătorul precizează că softul poate controla jocul! Cu alte cuvinte maşinăria asta poate juca corect sau nu, în funcţie de cum decide Loteria Naţională. Asta poate explica mai bine de ce poturile mari din istoria loteriei s-au câştigat doar în momente de sărbătoare sau cu ocazia unor anumite evenimente (alegeri, Paşte, Crăciun ori Revelion). Desigur, ca un făcut...

Are 100 de metri înălţime şi este cea mai înaltă cascadă din România

Dacă ne facem drum prin Maramureş, nu putem să nu admirăm cea mai înaltă cascadă din România.
Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din România, fiind formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, în apropierea staţiunii turistice Borşa. Apa rezultată din topirea zăpezii şi din ploi, se adună într-un circ glaciar, iar de acolo se pravăleşte, formând o cascadă în mai multe trepte cu căderi succesive de 40 de metri, 20 de metri şi din nou 40 de metri. Cascada Cailor este considerată cea mai înaltă cădere de apă din România, având o înălţime 100 de metri.
Accesul spre cascadă este facil, fie pe jos de la Borşa pe o potecă, fie cu telescaunul din staţiunea Borşa. De la capătul superior al telescaunului se poate ajunge la Cascada Cailor în circa 15 minute. Iată, aşadar, că avem ce vedea în România, iar Maramureşul rămâne pentru mulţi dintre noi o necunoscută ca ţinut.

Casa de vis

Concepută într-un stil futuristo-avangardist, de către Meyer H., arhitectura casei din imagine reuşeşte să spargă orice şabloane în materie de design ambiental.Nu cred că poate exista cineva care nu şi-ar dori să locuiască într-o astfel de casă menită să şocheze prin geometrie, modernism şi echilibru.
Ai impresia că ai în faţă o navetă spaţială, nicidecum o banală locuinţă. Tocmai de aceea şi acesta este un motiv pentru care regret enorm că n-am avut norocul de a deţine conturi şi averi lăsate moştenire de la mătuşi sau unchi, cum se mai practică prin România de azi.

Se întâmplă în România... A primit şpagă trei milioane lei şi a înapoiat patru!

Am ajuns s-o trăiesc şi p-asta! Un medic din Cluj, mare şef pe la secţia de Terapie Intensivă de la Spitalul Municipal Turda, a înapoiat mita după ce pacientul său a dat ortu’ popii. Ba mai mult, nişte reporteri cam plecaţi d-acasă au vrut să imortalizeze acest moment unic, filmându-l cu camera ascunsă tocmai când doctoraşul înapoia spăşit banii fiicei pacientului decedat. Dar despre ce să fie vorba în toată povestea asta?…
Un anume bărbat în etate, de prin Turda, a făcut, ca tot românul supărat pe mama ei de criză economică, un accident vascular. Drept pentru care, bietul om a şi fost internat la Unitatea de Primire a Urgenţelor din Cluj-Napoca. După şase săptămâni, însă, când s-a simţit mai bine, a fost transferat la spitalul din Turda. Fatală mutare!…
Fiica bătrânului povesteşte că, înainte ca tatăl său să ajungă la spitalul din Turda, s-a dus la doctorul Kovacs şi i-a dat trei milioane de lei, pentru a-l îngriji mai bine. Prost obicei! Păi, cu 3 milioane de lei vechi abia mânjeşti aici o asistentă, darămite să convingi un doctor să se uite cu alţi ochi la pacient.
Toate bune, numai că între timp tatăl femeii a murit de atâta atenţie pe care doctorul i-a acordat-o în schimbul modestei sume de trei bulioane.. Probabil că pacientul auzise de mita cu pricina şi a mai făcut un accident vascular de necaz. Fata decedatului avea să afle tocmai de la vecini despre tragica pierdere, deoarece cei de la spital nu s-au sinchisit s-o anunţe. Când s-a dus la spital, doctorul cu nume maghiar i-a oferit banii înapoi, dar în loc să returneze cele 3 milioane de lei, acesta a dat 4 milioane de lei vechi. Un fel de şpagă la şpagă, sau dobândă la şpagă?
Fiica celui care tocmai trecuse în lumea cealaltă şi lipsită de şpagă, a avut timp s-o pună şi de un flagrant, de dragul răzbunării, filmându-l cu o cameră ascunsă pe doctoraşul cel cu suflet mare. Aşa că, femeia împreună cu un reporter, care s-a pretins a fi nepotul acesteia, ajunseră la spital pentru a lua banii de la doctor, după cum conveniseră.
Ca un bun creştin obişnuit să ia şpagă, căci doar d-aia s-a făcut medic, şi nu popă, medicul a recunoscut că a luat-o în mână (n.r. —şpaga, domnişoarelor asistente!), dar a şi precizat că femeia a insistat să îi dea banii.
Băgat apoi în seamă de reporteri, jupânul şpăgarilor în halate albe din Cluj, adicătelea preşedintele Colegiului Medicilor din localitate, a declarat că va demara o anchetă în acest caz. Păi, nu înţeleg, soro! De ce doar în acest caz? Omul s-a căit, s-a spovedit la reporterii incognito, a dat lovele înapoi împreună cu pacientul mort, deci este absolvit de păcate, şi-n consecinţă este pe jumătate iertat. Şi pentru ce? Pentru o nimica toată?! Ăia 3 milioane erau banii doctoraşului pe o lună pentru ţigările sale cele fine. Şi apoi nu înţeleg nici mort cum naiba rămâne cu ceilalţi 50-100 de mii de medici din ţară cărora le-a ieşit şpaga pe nas şi nici dracul nu le scutură buzunarele la halate, ce au devenit precum bancomatele, dar mobile?! Dar cu întreg sistemul sanitar care pare construit pe un munte de şpagă, cum rămâne, soro? Adică ştiu. Rămâne tot ca înainte! Decartezi lovele la dom’ doctor, se uită cu alţi ochi incompetenţi la tine, încât ajungi să nu-ţi pară rău c-o mierleşti înainte să-ţi falimentezi degeaba familia.
Decartezi la asistente, atunci mai ai o şansă să ţi se dea un calmant înainte să dai ortu’ popii, pentru a privi senin şi tâmp oşcăita aia de moarte. Decartezi banu’ la infirmiere, atunci ai satisfacţia că mori în aşternut curat de spital, nu într-o lenjerie ce seamănă izbitor de mult cu cârpele de şters praful sau chiar cu mop-urile de spălat toaletele.
Ideea este că şi dacă dai şpagă şi dacă nu, tot crapi! Diferenţa, însă, ar fi aceea că mori altfel când îndeşi inutil şi din disperare lovele în buzunarele halatelor albe, bleau ori vernil. Desigur, nu m-aştept ca chirnogii să fie în asentimentul meu, dar cei care au trecut prin paturile de spital şi încă sunt vii, înţeleg toată această filozofie a şpăgii medicale care, oricum, a devenit un fenomen pe care doar autorităţile nu-l văd. Poate că au nevoie şi ele d-un doctor… Pentru început, un oftalmolog ar fi numai potrivit.

De la amor la infidelitate… doar un pas

Pentru a afla cât mai exact cine se simte în culpă şi are mustrări de conştiinţă atunci când îşi înşală partenerul, am luat de bună concluzia la care s-a ajuns de către o mână de sociologi de la Universitatea din Toronto. Indivizii ăştia au făcut o minunăţie de studiu, nu cu multă vreme în urmă, doar pentru a ajunge la o părere pe care o intuiam şi fără a mai face vreo cercetare atât de costisitoare. Şi anume, sociologii au ajuns la concluzia că bărbaţii se simt mai vinovaţi când îşi înşală fizic partenerele de viaţă, în timp ce pe femei le mustră conştiinţa când ”păcătuiesc” emoţional. Cum de au reuşit să scoată asemenea secret din mintea celor 130 de subiecţi voluntari, de ambele sexe? Cercetătorii i-au hipnotizat, pur şi simplu. Probabil că tot aceasta este şi soluţia pentru a afla dacă partenerul de viaţă te înşală.
În ceea ce-i priveşte pe bărbaţii participanţi la studiu, ei au declarat că se simt vinovaţi atunci când se îndrăgostesc de o altă persoană decât partenera de viaţă, în timp ce femeile au mărturisit că pun mai mare preţ pe fidelitatea emoţională şi pe resursele pe care aceasta le oferă în cadrul unui cuplu.Astfel, în timp ce, infidelitatea bărbaţilor este legată mai mult de cauze biologice, sentimentul de vinovăţie este mult mai complex la femei, deoarece acestea consideră că nestatornicia fizică ar răni foarte mult sentimentele partenerului.
În general, bărbaţii consideră că relaţiile lor au implicaţii sexuale mai mari decât în realitate, deoarece ei acordă, în general, o mai mare importanţă aspectului fizic al unei relaţii, în vreme ce femeile se implică afectiv şi simt emoţii puternice acolo unde acestea nu există sau atunci când nu este cazul.


Poate fi şi infidelitate fără remuşcări?

Un al doilea rezultat al studiului arată că atât bărbaţilor, cât şi femeilor le este foarte dificil să treacă peste infidelitatea fizică (n.r. - Aiurea! Depinde doar de ceea ce vor pierde!), respectiv afectivă. Astfel, participantele la cercetare au mărturisit că ar ierta mai uşor dacă ar afla că partenerul de viaţă a avut o relaţie pur sexuală cu o altă persoană, decât dacă ar simţi că acesta s-a îndrăgostit de acea femeie.
Aşadar, "când oamenii au motive plauzibile care să le justifice acţiunile, se simt mai puţin vinovaţi. Totul este să aibă un motiv pentru a se putea justifica şi, totodată, împăca cu sinele". Şi pentru asta chiar era nevoie să se facă un studiu de către nişte sociologi plictisiţi de moarte? Iată cum îşi mai justifică unii lefurile babane! Şi nici măcar nu sunt români.
Tot deştepţii ăştia de cercetători spun că "sentimentul de vinovăţie dispare sau este considerabil diminuat atunci când oamenii îşi pot justifica, în primul rând faţă de ei înşişi, deciziile pe care le iau şi ceea ce fac". Adică, nimic mai simplu decât să te judeci ca prostul în oglindă după ce-ţi înşeli bine-mersi partenera sau partenerul fără să te doară capul. În plus, pentru asta există şi spovedania...
Cum-necum, consider că este o mare tâmpenie şi cu studiul ăsta, dacă nu-i cumva vreo făcătură! Până nici măcar cercetătorii nu se mai ocupă azi de lucruri serioase! Ăştia chiar mi-au înşelat aşteptările.
Totuşi, o singură întrebare mi s-a înfinpt în moalele capului: OARE CÂŢI PARLAMENTARI, DIRECTORAŞI SAU ŞEFI de instituţii CU SALARII GRASE, NU AU AMANTE? Eheee... Dar mai bine noi să fim sănătoşi, dă-l în mama lui de studiu sociologic, că e recesiune!

Între invidii şi realitate

Nu mă consider un fan al echipei Dinamo, ci doar un oarecare suporter. Nu mai sufăr când pierde, căci mi-amintesc de facturile care trebuiesc plătite, în vreme ce fotbaliştii trăiesc într-un huzur greu de imaginat pentru omul de rând. În schimb, mă irită când văd "atotştiutori" care fac "analize deştepte" punând etichete.
De pildă, atunci când Dinamo câştigă campionatul se găsesc unii care să spună că e furăciune, că nu-l merita..., dar când Steaua câştigă campionatul... Mucles!
Dacă se dovedeşte că Dinamo a "umblat" cu valizele de bani pentru a fi favorizată de către arbitri, atunci merită nu doar să piardă titlul, ci să fie chiar retrogradată. Dacă nu, cei care contestă corectitudinea câştigării acestui campionat de către Dinamo care, ca o paranteză, în tot acest campionat nu ştiu dacă a beneficiat de 3 penalty-uri, să accepte nu doar realitatea, ci să ceară retrogradarea echipei care a furat, indiferent dacă este echipa de suflet.
Până la urmă, curăţenia în fotbal trebuia începută de la suporteri. Aceasta-i părerea mea!

Urmează staţia... HĂIS!

- Dragi pietoni, poftiţi fuguţa la rată, să nu vă calce careva pe nervi!

Practic, asta numeşte Primăria Alexandria drept staţie de autobuz.
Imaginea a fost proaspăt imortalizată la noua staţie amenajată pe strada Dunării.
Din câte se observă destul de lesne, oamenii dau năvală în stradă pentru a prinde un loc în autobuz. Minunate şi sigure mai sunt condiţiile oferite călătorilor!
La mai multe astfel de "staţii", dragălaşi edili!

Brigada "DIVERSE" a reînviat taman la Roşiori

Iată ce minune de caz, rupt parcă din dosarele DNA, ne mai oferă sub formă de comunicat de presă, cei de la IPJ Teleorman:
“O echipă de siguranţă publică a Poliţiei municipiului Roşiorii de Vede, aflată în serviciul de patrulare în ziua de 04.05.2009, i-a surprins în flagrant pe trei minori, I.A. de 16 ani, C.G. de 13 ani si P.I. de 15 ani, toţi din municipiul Roşiorii de Vede, în timp ce sustrăgeau rufe puse la uscat, în dreptul unei locuinţe din municipiu.
Împotriva persoanelor în cauză s-a întocmit dosar penal”.

Probabil că micii şuţi au sperat că vor mai găsi niscai mărunt prin buzunarele de la jeanşii puşi pe sârmă la uscat, să le iasă măcar de-o votcă… Şi le-a ieşit... de-o amendă grasă.

Lăsaţi-ne să ne îngrăşăm pentru UCL!

Aceasta-i dovada că sunt "câine roşu"! Mai există vreun dubiu în acest sens? How!...

Cioc-cioc, un Paşte cu noroc!

-asta este urarea noastră pentru tine, vizitatorule!

KARLA: În fine, m-au botezat, mi-au ursit, m-au pozat şi m-au albit... de pupat!

Săriţi că mă-neacă popa...!

"Suntem ceea ce mâncăm" - citat din Biblie

- De peste 18 ani, celebrul medicament Algocalmin este interzis a se folosi în Europa. Noi îi facem chiar reclamă TV.
- Aspirina este interzisă în lumea largă de mai bine de 25 de ani, fiind acceptată doar cea în cantitate de 75 mg, şi numai pentru cei cu probleme cardiace. Iată de ce românilor le bate bine inima.
- Nu mai puţin de 60 de boabe de Cătină pe zi ne asigură toate vitaminele necesare. Aşa poate uităm cât costă azi mâncarea.
- Măceaşa de Dunăre are cea mai mare cantitate de vitamina C. Nu este recomandată gurmanzilor.
- Potrivit specialiştilor englezi, România este pe primul loc în lume ca populaţie bolnavă. Partea bună este că astfel nu mai acordăm prea mare atenţie recesiunii economice. Suntem ocupaţi cu oferirea de "atenţii" la medici.
- În Anglia nu există şcoală fără medic. La noi nu mai există nici şcoală, darămite medic.

Cuibul de... hackeri

Huzurul în care trăiesc hackerii este mai mult decât evident. Casele şi maşinile le cresc peste noapte, încât ai impresia că sunt întâmplări de basm,iar tot ceea ce se vede este, de fapt, ireal. Şi totuşi, la cât de des epatează cu bunurile obţinute din furăciuni şi înşelătorii, n-avem timp să ne îndoim că ceea ce ne este dat să vedem este o certitudine.
Joi, 5 martie, dis de dimineaţă, de pe la ora 6, pe ne... băute, mai mult de 14 hackeri din Alexandria au fost săltaţi din pat de procurorii D.I.I.C.O.T. De fapt, aceasta este o amplă acţiune de curăţare a plaiurilor mioritice, desfăşurată simultan în localităţile Alexandria, Bucureşti şi Râmnicu-Vâlcea, de către poliţiştii de la Combaterea Criminalităţii Organizate Bucureşti, sub coordonarea procurorilor DIICOT.
Potrivit IPJ Teleorman, nu mai puţin de 250 de poliţişti au descins împreună cu "mascaţii", respectiv jandarmii din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie "Vlad", pentru spargerea "cuibului" de hackeri din cele trei localităţi.
Se pare că unii hackeri au privit cu amuzament acest şir de arestări, potrivit surselor mele, aşteptând liniştiţi şi zâmbitori într-un restaurant din centrul Alexandriei.Potrivit celor de la Pro TV, de 3 ani stau poliţiştii din Teleorman cu ochii pe această grupare care numără 31 de membri.
Indivizii sunt bănuiţi că organizau licitaţii pe internet propunând spre vânzare obiecte şi bunuri inexistente, de la maşini până la electronice. Autoturismele, deşi considerate de lux, aveau un preţ mic de vânzare, iar avansul cerut urma să intre într-un aşa-zis fond de asigurare, spun cei de la Pro TV.
Prejudiciul calculat până acum este de 800.000 de euro şi 50.000 de dolari. Până una-alta, 14 persoane urmează să fie prezentate Instanţei cu propunere de arestare preventivă.
La rându-i, potrivit celor de la Antena 3, peste 20 de persoane sunt audiate de procurorii DIICOT şi cei de la parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, iar operaţiunea este în desfăşurare. Potrivit unor surse judiciare, printre persoanele audiate se află şi un subofiţer de la inspectoratul judeţean de poliţie Teleorman. Aşadar, treaba se împute şi mai mult.
Tot cei de la Antena 3 au aflat că în urma percheziţiilor au fost confiscate arme albe şi de foc, droguri, dar şi mai multe calculatoare.
Câteva arme de foc, potrivit surselor mele, ar fi fost ridicate dis-de-dimineaţă de la o vulcanizare de la periferia oraşului.

Care este cel mai REPREZENTATIV monument din Teleorman?

Greu de răspuns chiar şi pentru muzeografii teleormăneni. Am încercat să găsesc un răspuns la această întrebare, dar am ajuns la concluzia că aprecierile sunt subiective chiar şi atunci când sunt făcute de specialişti.
Intenţia era să aflu care este simbolul istoric al judeţului Teleorman? Un monument, un grup statuar, o biserică, o cetate, orice care să reprezinte judeţul Teleorman. Nimic concret. Aşa se explică de ce acest judeţ bântuie în anonimat şi nu prezintă niciun interes turistic şi istoric. E zona în care nu s-a întâmplat nimic de mii de ani.
Nu întâmplător pe stema judeţului găsim oi şi un banal pom, deşi mult mai indicat era să aibă reprezantat măgari şi un tufiş, căci doar nu degeaba se spune că Teleormanul este patria măgarilor (n.r. - iată ce înseamnă să fim aproape de bulgari!). În ceea ce priveşte tufişul, ar avea o explicaţie dacă luăm în calcul invazia maidanezilor.
Dar eu tot mă încăpăţânez să aflu care naiba este cel mai reprezentaziv monument din Teleorman. Tu ai habar? Dă-ţi cu părerea aici, şi poate împreună stabilim "emblema" judeţului. Adică facem treaba istoricilor noştri, preocupaţi acum cu săpăturile. E şi ăsta un vechi "obicei" românesc, ce-i drept.

Iată de ce bătrânii sunt înţelepţi!

Reducerea aportului caloric poate îmbunătăţi memoria persoanelor în vârstă, atât de sex masculin, cât şi feminin, după cum indică un studiu german recent.
În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care şi-au redus aportul caloric cu 30 procente au obţinut rezultate mai bune la testările standard ale memoriei, după numai trei luni.
"Studiul nostru poate ajuta la dezvoltarea unor noi strategii de prevenţie cu rolul de a menţine aceleaşi funcţii cognitive la persoanele cu vârste înaintate", dupa cum au declarat câţiva cercetători de la Universitatea din Munster, în ultima ediţie a Proceedings of the National Academy of Sciences.
Studiile pe animale au arătat faptul că o dietă săracă în calorii şi bogata în acizi graşi nesaturaţi, ce se găsesc în uleiul de măsline si peşte, este benefică pentru buna funcţionare cerebrală, ajutând la îmbunătăţirea memoriei la şoarecii bătrâni.
Pentru a verifica dacă aceleaşi efecte pot fi induse şi la oameni, echipa respectivă de cercetători a împărţit în trei grupuri 50 de indivizi normo până la supraponderali, cu vârsta medie de 60 ani. Unui grup i s-a restricţionat aportul caloric cu 30 procente faţă de cel consumat înainte, celui de-al doilea grup i s-a suplimentat consumul de acizi graşi nesaturaţi cu până la 20 procente, iar celui de-al treilea grup, de control, nu i s-a impus niciun fel de schimbare a regimului alimentar faţă de cel anterior.
Potrivit cercetătorilor, în primul grup al persoanelor cu aport restricţionat caloric, s-a înregistrat o îmbunătăţire cu aproximativ 20 procente a rezultatelor obţinute la testarea desfăşurată la trei luni de la debutul studiului (testare era menită să măsoare memoria verbală a subiecţilor).
Spre deosebire de acest grup, în celelalte două grupuri nu a fost înregistrată niciun fel de schimbare faţă de rezultatele anterioare.
Cercetătorii au mai descoperit şi corelarea îmbunătăţirii memoriei cu scăderea nivelului insulinei şi al "biomarkerilor" inflamaţiei în organism, cât şi faptul că acest ansamblu de modificări s-a dovedit mai accentuat la subiecţii care au respectat cel mai serios recomandările dietei hipocalorice adoptate.
Aşadar, potrivit rezultatelor acestui studiu, reducerea calorică determină îmbunătăţirea memoriei la persoanele în vârstă.

Cioaca haiducului

Carevasăzică, SE STRÂNGE LAŢUL!

Pesimiştii ar spune că aceste vremuri sunt de-a dreptul mizerabile. Optimiştii le-ar cataloga drept incitante, dar n-ar uita să spună: “E loc şi pentru mai rău!”. Cert este că trăim vremuri în care locul de muncă a devenit un favor pe care angajatorul i-l aduce, chipurile, salariatului, nu un drept câştigat constituţional. Când se strânge laţul, totul se reduce la pierderi şi câştiguri. Dacă se poate câştigurile să fie imediate, iar pierderile în altă viaţă.
În Alexandria, şi nu numai, au început să devină mai căutate locurile de muncă la stat care, deşi par mai prost remunerate, dau acea siguranţă de care fiecare român are nevoie. Numai că nu oricine are posibilitatea să intre în sistem doar pentru că este performant şi capabil. De cele mai multe ori altele sunt criteriile de selecţie ale personalului bugetar, dar nu acest aspect ne-ar interesa, căci este arhicunoscut.
Faptul că locul de muncă îşi are preţul lui se ştie. Ceea ce nu se ştie este durata pentru care ai asigurat acel loc de muncă. Tocmai aici se trag sforile, se fac aranjamentele, se aranjează ploile. Dar mai întâi se caută cu îndârjire un nod în papură pentru a avea la mână argumentul-forte şi a putea da “decisiva”, care ar conduce la uşuirea angajatului incomod. O practică de-a dreptul bugetară, dar care a fost “importată” şi în mediul privat, acolo unde politica este una mai simplistă, rezumându-se doar la afirmaţia: “Nu-ţi convine, poţi să pleci! Ca tine găsesc mulţi afară care abia aşteaptă un loc de muncă”. De fapt, aici s-a ajuns cu raportul de muncă, cerere-ofertă, fix în gura prăpastiei, acolo unde un simplu “bau!” ar putea duce la prăbuşire.
În timp ce politicienii fac gargară cu promisiuni legate de aducerea de investitori pentru crearea de locuri de muncă, românii disponibilizaţi ce îngroaşă tot mai mult rândurile, îşi clătesc gura cu apă de ploaie, că-i mai ieftină, şi-n plus cade din cer. În zare, însă, nu se întrevăd speranţe, iar laţul pare să se strângă tot mai mult, lăsându-l pe român cu limba scoasă, dispus să facă orice compromis pentru a scăpa. Dacă nu va reuşi, măcar va avea parte la final de niscai erecţie (n.r. – efectul spânzurării), ceea ce înseamnă că sfârşitul nu-i chiar atât de negru pe cât pare.
Iată şi de ce românul este dispus să facă haz de necaz. De-a lungul timpului şi-a însuşit bine această lecţie de viaţă şi nici că-i mai pasă de ce a fost sau ce va fi, ci doar ceea ce este. Nu întâmplător şi sloganurile comerciale se leagă de plăcerea de moment pe care ţi-o oferă cutare produs sau serviciu. Mai rău este că plăcerea promisă este, în cele mai multe cazuri, o mare ţeapă. Restul nu-i decât o altă plăcere dată cu plăcere, precum strângerea laţului pe piaţa muncii, de unde se aude, deja, un gâfâit de şomaj, în masă. Este şi acesta un semn al crizei financiare pe care guvernanţii vor s-o ascundă sub preş, ca să nu bată la ochi mizeria adusă la pragul socio-politic. Dar, sănătoşi să fim că belele vin singure!... Parcă aşa se mai încurajează, mai nou, românul ajuns la ananghie.